Vazand stirea mi-am amintit de un eveniment de care nu sunt mandra deloc. Desi am terminat Facultatea de Sociologie, din păcate am iesit destul de inchisa la minte si in urma cu 10 ani ( cam asa), o prietena care avea 2 baieti cand mi-a spus ca vrea sa ii cumpere unuia dintre ei aripi de ingeras i-am spus ca nu mi se pare ok. De ce? Pentru ca atat ma ducea capul la momentul respectiv. Pentru ca in mintea mea incuraja un comportament atipic. Pentru ca asa am fost învățată probabil si pentru că nu gandeam ca acum. Intre timp mi-am cerut scuze ca am fost atat de inchisa la minte, iar jucariile din punctul meu (actual) de vedere nu ar trebui sa fie alocate unui anumit gen. Nici imbracamintea nu mi se pare ok ca e roz pt fetite, albastra pt baieti. Ca adulti ni se permite sa ne imbracam in orice culoare, de ce ar fi altfel pentru bebeluși?
Nu e asta cea mai mare problema, dar poate cu timpul o sa scapam si de ideea ca o femeia trebuie sa se ocupe doar de frumusețe, sa fie printesa, sa aiba grija de casa si copii si barbatul sa fie puternic si sa lucreze si cam atat. Practic emanciparea femeii, faptul ca lucreaza, nu i-a adus decat o grija in plus la cele pe care le avea deja si probabil independenta financiara, dar drumul pare lung pana la a fi egala cu barbatul. Speranța e cumva la noi, parintii de azi, sa schimbam ceva in aceasta mentalitate depășită.
Comments
Post a Comment