Madame Gogany

Aveam deunăzi o discuție cu o prietenă despre bătrânii din România și despre faptul ca ține de alegeri cum te comporți cu ceilalti, cum că în alte țări bătrânii sunt mai draguti cu cei din jur, nu ca în România. La nivel teoretic așa e, dar daca cobori din palatul de cleștar în care te afli, si te gândești un pic, cum naiba să fie fericiți oamenii ăștia când singura plăcere e să stea la TV, unde se dau numai nenorociri și mizerii. Mare parte din ei abia reușesc să trăiască de pe o zi pe alta, grijile lor sunt legate de bani, de cat s-au scumpit alimentele și de medicamente și boli. Vacante? Ei bine, nu știu câți dintre ei au avut parte de vacante odată ieșiți la pensie. Mai sunt unii norocoși care au nepoții aproape și își găsesc un scop în a-i crește și a le face toate poftele, probabil cei mai fericiți dintre aceștia.  Mama mea a ieșit la pensie în Belgia anul acesta și a primit imediat un plic de la un ONG care se ocupă de bătrâni, oferindu-le idei de activitati, pentru ca în sf...

Primele saptamani de colectivitate. Ce amuzant, care săptămâni? Șase zile pe calendar a fost, 3 la gradinita, 4 acasa, 3 la grădiniță iar in momentul de față e acasa cu febră de o saptamana. Febră mare, nu 37.5. Such fun ! Îmi amintesc panica de la primul vaccin la care a făcut febră. Șoc și groază! Ba chiar si primul episod febril care a durat mai mult, la roseola, de credeam că acolo e maximum. Eram leșinați amândoi dupa 3 zile de febră. Au mai fost si alte episoade, căci Delia adună tot ce prinde, ne-am panicat dar parcă ne-am mai obișnuit un pic.  Iată visul, 7 zile de febră continuă and still counting. Nu mai zic niciodată că mai rău nu se poate, nici măcar în gând. picture from Unsplash

Nu-mi vine să cred că în curând se încheie concediul de maternitate. Doi ani păreau o eternitate și totuși, au trecut într-o clipită.  Cu bune, cu rele, cu haos, cu nopți nedormite. Pot sa afirm cu mâna pe inimă că nu a fost cum îmi închipuiam. Visam ca în acest concediu să rup cu învățatul și cumva chiar am învățat mult, despre mine, despre sarcină, despre copii, despre bolile acestora, despre lână, despre montessori, babywearing, milestones, despre cum să supraviețuiești cu un bebeluș, dar în mod cert eu eram convinsă că altele vor fi cunoștințele pe care mi le voi dezvolta.  Nu știu cum ne vom descurca odată reîntoarsă la serviciu, probabil greu, ca și până acum, însă cu multe boli, căci, deh, a intrat copilul în colectivitate, plus un job pe lângă. Rezumat în trei cuvinte, o să o luăm razna.  Prioritățile s-au schimbat, de unde până să apară Delia pe lume singurul scop era să bifăm cât mai multe ieșiri, cu prietenii, în aer liber, călătorii, dar și pe la serviciu avea...

Am rezervat de acum mai bine de o lună biletele, între timp a trecut printr-o viroza și o "mana-gura-picior", de nici nu știam dacă e cazul să mai mergem sau nu. Azi-dimineață încă ne întrebam dacă este o idee bună sau nu. Am ajuns cu chiu cu vai, am izbândit! un an și aproape 8 luni, prima piesă de teatru din viața Deliei - "În cutiNe", la Teatru Ion Creanga. Trebuie să recunosc că la început s-a temut, mai ales din cauza muzicii, dar până la sfârșit s-a liniștit, ba chiar a vrut pe scenă, alături de ceilalți copii care interacționau cu actorii.  Piesa este recomandată copiilor de 0-3 ani și este mai mult senzorială. Să nu va închipuiți că este ceva Shakespeare, dar te prinde, adică până și pe mine m-a prins și sunt un hater veritabil. Din păcate, nu toți adulții care vin la teatru și știu să se comporte la o piesa, în spatele nostru stând două mame care au comentat în continuu, absolut în continuu. Probabil ar fi trebuit să le explice cineva ca totuși există o dif...

Am locuit 3 ani și jumătate în Belgia. Nu e o țară perfectă, are și ea plusuri și minusuri, însă am observat ceva care înainte nu imi atrăgea atenția deloc. Înainte de a începe pandemia am participat la un atelier de utilizare a PC-ului fiind legata la ochi. Atelierul era organizat de cei de la Asociatia Amais și invita la un loc persoane tipice și non-tipice, cu probleme de vedere. Trebuie să recunosc ca mi s-a parut al naibii de greu să utilizez pc-ul fără să văd, unii dintre ceilalți participanți fiind foarte abili, dar am plecat cu ceva în plus, am devenit atentă la cât de bine stam noi la capitolul incluziune socială. Iete cam rău stam, ăsta ar fi răspunsul. Probabil acesta este motivul pentru care nu vezi în autobuze, în metrou, în Mall, pe stradă, persoane cu dizabilitati, indiferent de care. Odată ce am născut am resimțit din nou frustrare când încercam să merg cu caruciorul în diverse locuri. Atunci am observat și că blocul nostru dispunea de o rampă, cea pe care este transpor...

Mama a lucrat în asigurări din '90 până acum vreo 10 ani, ca atare, de fiecare data când plecam din țară, imi făceam asigurare de călătorie. Știam de cardul de sănătate european, însă până să avem adresa din buletin în București, trebuia să mergem în Constanța să facem solicitarea, complicat. Mai ales că asta însemna să mergem de 2 ori în timpul săptămânii în Constanța.  Anul acesta, pentru că atunci când pleci la drum cu un copil nu știi dacă nu se îmbolnăvește în timpul călătoriei sau nu, ne-am făcut carduri de sănătate europene. Cam care este diferența dintre cardul de sănătate european și asigurarea de călătorie? Pai, simplu, în momentul în care îți faci asigurare de călătorie, dacă pățești ceva și ajungi la spital, trebuie să plătești din buzunarul propriu serviciile oferite, pentru ca mai apoi să recuperezi de la firma de asigurări (și știm ce înseamnă să depinzi de firmele de asigurări, să nu mai zic că mai nou și dispar peste noapte) . Daca ai card de sănătate european, nu ...